Despre Rege, monarhie si
regalitate
In structura ei interioara, Europa a fost, dintotdeuna,
regalista. Regalitatea este un ansamblu organic de institutii mondiale, de
traditii, de legi scrise si nescrise si in mod special de oameni grupati intr-o
anumita ordine, care tine de ordinea secreta in lucruri si fiinte a lumii
intregi, in mijlocul caruia troneaza monarhia. Fara aceasta ordine regala in
lucruri si fiinte, civilizatia si umanitatea, care este creatia lui Dumnezeu, s-ar ruina din
temelie, lucrurile ar cadea unele peste altele, iar planeta ar putea ramane
doar locuita de fantome si libarci. Monarhia este o forma de guvernare, care
are la baza o idee politica, in care un singur om conduce. Iar regalitatea,
care printre alte rosturi si misiuni ce tin de taina si mister il are si pe
acela de a guverna oamenii, nu este o idee politica, ci o realitate istorica,
un organism viu, inseparabila de coordonatele istorice si geografice ale
planetei.
Se poate intampla la un moment dat in
istoria contemporana ca “monarhia ereditara”, care are la baza o ideie
politica, dar si o gena blestemata, sa aiba tendinte globaliste, asa cum se
intampla acum, si sa vrea cu orice pret sa devina imperiala, si monarhul sa
hotarasca sa devina neaparat imparatul si stapanul absolut al lumii intregi. Se
pare ca marele vis imperial, mostenit de la romani, dar care are la baza ideia
de cetate ideala din Grecia antica, este de alta natura decat regalitatea. Orice
imparat sau monarh care are pretentia sa stapaneasca lumea, fie si numai
temporar, purtand ca simbol globul pamantesc cu crucea crestina, va ramane doar
temporar suveran, dar niciodata nu va fi rege al lumii.
In noua constructie
a Statelor Unite ale Europei, in Romania anului 2012 si in lumea intraga, dupa
comunism si capitalism, nu se vor mai putea face jocuri ideologice cu oamenii,
cu fortele infernale si cele ceresti. De ce ? Filozofii stiu asta, ar fi cazul
sa stim si noi: pentru ca, datorita internetului, oamenii au aflat, in sfarsit,
cine sunt oamenii de la zei, cine sunt oamenii crestini, cine sunt oamenii din
oameni si cine sunt oamenii fara destin. Acesti oameni au aflat, in sfarsit,
ca popoarele nu vor putea fi guvernate si conduse spre un viitor luminos
intemeiat pe panacee abstracte, pe ideia de republica din Grecia antica, in sensul
utopiilor politice care, toate, isi au esenta in “ Paradisul prin distrugerea
omenirii”. Comunistii, de pilda, care sunt niste nihilisti vulgari, practicand
o doctrina politica de egalitate a oamenilor, o egalitate neghioaba, luata de
altfel din ideia de “ comunism al femeilor” din Republica lui Platon din Gracia
antica, credeau ca distrugand trei sferturi din lume, vor izbuti sa faca din
restul ramas un paradis. Din fericire,
utopia comunista, ca de altfel toate utopiile politice, ii are ca adversari pe
oamenii insisi.
Traind tot mai
intens in doua universuri paralele, unul tehnologic, celalalt, al
Artei-transformarii, constienti de faptul ca universul tehnologic este o
eliberare catre nimic, oamenii nici macar nu vor putea fi convinsi ca sunt
egali in forma, daramite in spirit. Azi, tot mai multi oameni incep sa
inteleaga ca Universul inseamna constiinta. Si ca rostul lor in lume este de a infaptui
Marea Trecere, in sens invers, din universul tehnologic in evolutia naturala a
viului, a creatiei de fiinte de lumina, cu rezonante biofotonice. Ei stiu deja
ca aceasta Mare Trecere se poate realiza doar printr-o permanenta stare
modificata a constiintei, trecand prin cele doua mari experiente: e experienta la
limita mortii si o experienta in afara corpului. Si sunt tot mai constienti ca nici
macar nu vor putea fi inlocuiti uni cu altii in noile ierahii politice, economice,
militare si culturale, atata timp cat nu vor face un salt cuantic, pentru a sti
din ce familii provin, cine sunt si in ce ordine a castelor au venit pe lume.
Primii nascuti din nascuti, mijlocii si mezinii alcatuiesc o structura
ierarhica a castelor de care toate revolutiile si razboaiele care au trecut
peste ei s-au descotorosit repede. Pentru
ca toate revolutiile sangeroase au nevoie intotdeuna de siruri nesfarsite de
gemeni, de heterozigoti, iesiti direct
pe banda din incubatoarele puterii politice si militare, ca sa poata fi usor de
guvernat.
Ei stiu ca, la
nivelul popoarelor inlantuite de-a lungul istoriei in sfera de putere a
Timpurilor Moderne, regii sunt tatii nostri genetici prin excelenta, garantii
categorici al paternitatii. Ei stiu ca arhetipurile regilor nu se schimba o
data cu codul civil si, cand vom lua cunostinta de faptul ca marile noastre
mame genetice au devenit un pic tati genetici si tatii genetici, un pic mame
genetice, nu vom modifica rolurile lor fundamentale de reproducere a celulei
umanitatii. De aceea, regii popoarelor nu se nasc prin ureche, ori in laborator;
nu ne putem imagina printi mostenitori facuti la eprubeta; au dovedit-o indeajuns
reginele Frantei care nasteau in public. De aceea, daca ne vom gandi vreodata
sa reinstauram regalitatea in Romania, va trebui sa ne straduim mai intai nu sa
uneltim comploturi politice, reinventand mereu niste dusmani pentru a putea instituii niste valori, sau sa
lansam campanii de publicitate agresiva impotriva regilor care i-a avut
Romania, ci, recunoscand mai intai valorile universale, revenind apoi la noi insine, sa
instauram in familiile noastre relatii normale de la tata la fiu, care sa fie un
model pentru noua regalitate, atat cea eterna cat si cea moderna.
Dusmanul nostru, al
Romaniei, dar si al Uniunii Europene din care facem parte acum, nu este nici SUA
sau Rusia, nici Israelul sau Islamul, nici noua republica sau monarhia, nici capitalismul sau comunismul,
nici guvernul mondial sau globalizarea lucrurilor si tribalizarea persoanelor.
Eu vreau sa va spun doar atat: dusmanul nostru din interior, cel mai de temut,
este foamea, frigul, frica, singuratatea atomica, intunericul mintii si negarea
negatiei. Lumea oscileaza intre lantul fiintelor de lumina care stiu in ce lume
traim dar nu pot sa spuna nimic si Marea Ignoranta care nu stie nimic dar tine
omenirea la Bariera atomilor multimii, si o impinge inainte in groapa mizeriei
comune a istoriei unei mari inselatorii umane, in intuneric si negatie. Iar
lucrul acesta inseamna lumina rationala opusa destinului orb.
In acest momen greu al sfarsitului istoriei
unei mari inselatorii umane, sunt doua surse de legitimitate in Romania anului
2012: Regele si Piata Universitatii. Vreti sa vina Regele pe tronul Romaniei ?
Ce scenariu avem pentru asta ? Cum il aducem pe tron ? Noi nu avem a-l aduce, noi avem doar a spune
ca trebuie adus pe tron ! Restul il face Providenta. Cel mai simplu scenariu
pentru reinstaurare monarhiei ar fi ca Regele sa intre in greva regala la palat.
Iar doua ore pe zi sa iasa in Piata Universitatii, la care sa i se alature:
cinci femei regaliste (din cinci categorii sociale diferite), trei preoti (
dintre care unul militar), doi generali de armata si un poet in grad de Comandor.
Cat ai bate din palme cinci mii de romani regalisti vor intra in greva foamei pentru
restaurarea monarhiei. Cei care vor declara greva foamei pe facebook se vor
inmultii neincetat in toata tara, zece mii, o suta de mii, un milion, pana cand
romanii care vor inceta sa manance si sa munceasca nu mai pot fi numarati, iar
in trei zile de la declansarea Grevei Regale poporul va iesi pe strazi si
republica va fi inlaturata in parlament, prin anularea actului de abdicare a
Regelui in 1947, care a fost ilegal, ilegitim si nevalidat in parlamentul de atunci din lipsa de cvorum.
Daca in tara noastra s-ar ajunge vreodata la
un conses privind monarhia constitutionala, eu nu mi-o imaginez in niciun caz
nostalgica, ci, dimpotriva, stralucind de noutate, prin toate valorile culturale,
nationale si universale, ale poporului roman. In loc sa-i ascultam pe mai stiu
eu ce socio-biologi neodarvinisti si pe politicienii nostri corupti pana in
maduva oaselor, sa plecam urechea la marii artisti, intelectuali si scriitori romani,
universali, care au iubit fara masura tara si lumea aceasta. Artistii,
intelectualii si scriitorii, orice s-ar spune, nu sunt niste visatori: ei sunt
niste artizani si in aceasta calitate, ei stiu ce sta si ce nu sta in picioare.
Ei stiu ca societate este un organism viu, nu un sistem. Cea mai mica unitate a
sa este familia si in realitate regalitatea este structura care i se potriveste
cel mai bine, pentru ca familia regala este oglinda familiei umane iar
veneratia pe care o atrage este legitima...Regii, scriitorii, intelectualii si
marii artisti, sunt o necesitate biologica. Poate ca ei sunt insasi oglinda
alcatuirii sufletului.
Daca veti fi de acord ca societatea
romaneasca are nevoie sa fie guvernata si nu numai administrata si civilizata
de niste straini ( care au doar interesul sa o stoarca de bunuri si valori );
daca veti fi de acord ca tara noastra poate avea si o alta vocatie istorica decat
aceea de bacanie en gros; daca veti fi de acord ca cetatea pamanteana nu
lipseste din planurile lui Dumnezeu, ajunge sa ne intrebam fiecare dintre noi ce
chip ar avea un Stat care s-ar dori in primul rand sa fie umanist si suveran.
Acesta, ar avea un chip de Om cu patru fetze; un om care ar intruchipa in el
patru feluri de oamani: omul de la zeu, omul crestin, omul din om si omul fara
destin. Arhetipul regelui este un numar de aur, care descinde din omul
de la zeu, care a primit botezul de la omul crestin, care pune ordine in lume,
in lucruri si fiinte, si ar insemna sa ne facem un deserviciu lipsindu-ne de
acest intermediar intre acesti patru oameni pe care i-am numit mai sus.
Regalitatea este o forma de umanism care
actiuneaza in trei moduri. In primul rand, este singurul sistem de guvernare
care pune in mod deschis omul inaintea institutiilor. Un rege crestin e bland
si ingaduitor, asa cum copilul unui tata se-ngrijeste, la fel, el intelectualii
si poporul isi iubeste. In al doilea rand, regele se infatiseaza ca om intreg.
Omul intreg = cerul intreg. Prototip,
parte divina si umana, omul universal. Omul pur si simplu. In al treilea rand,
daca regele, triptic inchis ( rege, regina, print - printesa ), reproduce
structurile celulei fundamantale a umanitatii creatoare, parte divina si umana,
tot regele, triptic deschis, adica infatisandu-se sub forma familiei regale,
reproduce si structurile celor patru categori de oameni: omul de la zeu, omul
crestin, omul din om si omul fara destin.
Regalitate
nu se intemeiaza pe a avea, ci pe a fi. Din aceasta reiase ca un rege nu poate
fi ales prin referendum, oricat de legitim ar fi acesta. Pentru ca este o
intrupare a omului venit din cer, regalitatea este singurul regim care se
intemeiaza pe dragostea de oameni si iubirea de Dumnezeu. Se intemeiaza pe dragoste de oameni si iubire de popor, si
nu pe popularitate, despre care nici urnele si nici sondajele nu ne pot da vreo
idee. Racine scrie pur si simplu: Pentru a fi iubit neincetat este de-ajuns sa
fi rege !
Regele este mediatorul prin excelenta. Pe
orizontala: inte organismele si institutiile interne si internationale, intre grupurile
de interese, functiile, factiunile, oamenii insisi. Pe verticala: intre cer si
pamant, intre oameni si zei, intre ingeri si demoni, intre aceste entitati
spirituale si divinitatea cereasca, cu care se unesc toate regalitatile si
oamenii, in calitate de supusi. Regele este fata de Dumnezeu ceea ce sunt
supusii fata de rege: toate popoarele au sesizat aceasta structura extra si
intra planetara. Regele este mediatorul prin esenta, avand in
el parte divina si umana. Daca el inceteaza sa fie mediator, el inceteaza sa
fie rege si devine sef de banda. Seful unei bande care se-ntampla
sa fie la putere.
Regalitate este un sistem autonom de lumina
polarizata cu doi poli, dar regele
actioneaza ca un laser biologic cu amandoi poli deodata. De aceea, el este
mediatorul prin excelenta. Spre deosebire de alte forme de guvernamant si regimuri
politice, in care poporul si satatul se confrunta, in regalitate cei doi poli
sunt omul si Dumnezeu, carora regele le sjujeste. In politica mondiala, regele
este singurul care poate sa reuneasca fortele contrare ale dreptei si ale
stangii, pentru a alcatui o rezultanta benefica viitorului omenirii.
Un comentariu:
Cand in 1990 am indraznit sa spun ca singura noastra sansa de reabilitare ar fi readucerea monarhiei,pentru tot ce inseamna regalitatea ca simbol mai aveau putin si ma striveau cu pietre(verbale sau la propriu).Daca atunci parca tot mi se parea realizabil cat de cat,acum mi se pare foarte departe.Este foarte frumos scris articolul ,dar mie cel putin- cu scuzele de rigoare- mi se pare utopic.Romanul este debusolat,probabil intr-un final vom vota,sunt sigura ca vom face aceleasi prostii,vom schimba pe acestia cu altii la fel de hamesiti.Vom alege din disperare cu gandul la un trai mai bun,cu gandul la cosul zilnic, nu neaparat la ce e bine pentru tara; in fata ies lichelele,omul de bun simt sta cuminte,sau daca mai apare sporadic unul i se da la cap rapid,stopandu-i asccensiunea.Trist ,dar asta a ajuns romanul.Cine sta sa citeasca indemnul, cand ratele bat la usa si salariul s-a injumatatit?Putini,din ce in ce mai putini.As vrea sa cred ca e posibil ce scrie semnatarul articolului sa devenim mii,sute de mii,insa in ultima vreme nu am mai vazut unitate,faptul ca stau in piata nu inseamna neaparat unitate,ci cutitul ajuns la os.Sper ca nu am deranjat pe nimeni cu comentariul si daca da,imi cer anticipat scuze.
Trimiteți un comentariu